Pe 12 ianuarie 2021, Haruki Murakami a împlinit 72 ani. O vârstă pe care unii o consideră mult prea înaintată, dar cu siguranță nu și Murakami, la fel de activ ca și acum 40 ani, când s-a apucat de scris. Și ca să-i celebrăm cum se cuvine vârsta și mai ales cariera, am adunat aici cele mai importante 12 sfaturi despre scris de la însuși fenomenul Murakami.
12 sfaturi despre scris de la Haruki Murakami
Citește. Primul task și cel mai important pentru un scriitor aspirant este să citească tone de cărți. Ca să poți scrie un roman, trebuie să înțelegi cum este construit un roman. Așa că trebuie să citești cât mai multe cărți, de toate felurile și să absorbi cât mai multă informație.
Înnoiește cuvintele. Nu există cuvinte noi. Însă treaba noastră, a scriitorilor, este să luăm toate aceste cuvinte obișnuite și să le dăm înțelesuri noi, note speciale și semnificații aparte, în contextul în care le așezăm sau în alăturarea de cuvinte pe care o facem.
Explică clar. Când scriu, am în mintea mea niște imagini, pe care le conectez între ele, ca pe niște piese de puzzle. Apoi explic cititorului acel fir al poveștii din mintea mea. Cât mai clar, cât mai atent și fără aroganță. Cuvinte ușoare și metafore bune. Visarea cu ochii deschiși face parte din fișa postului unui scriitor. Dar împărtășirea acelor vise cu cititorii este un task și mai important. Nu putem fi romancieri fără acest simț al împărtășirii.
Scrie ca să afli. Când încep să scriu o poveste, nu știu care îi va fi finalul. Nu știu nici măcar ce urmează să se întâmple. Așa că și eu, și cititorii suntem în același punct în care nu știm ce va fi. Scriu o carte tocmai ca să aflu ce urmează să se întâmple.
Fă magie. O poveste e ca o asamblare de lucruri, de întâmplări, de idei. Nu trebuie să fie cele mai strălucite, nu trebuie să fie „comori”. Contează doar cum le pui împreună. Acolo e adevărata magie.
Stabilește-ți o rutină. Când sunt în starea de scris un roman, mă trezesc la 4 dimineața și lucrez cam 5-6 ore. După-amiaza, alerg în jur de 10 km sau înot 1500 m (sau ambele), apoi vin acasă, unde citesc și ascult muzică. La ora 9 seara mă culc. Respect rutina asta în fiecare zi, fără excepții sau schimbări. Și asta îmi ajută mintea să intre și să rămână în starea necesară pentru scris. Forța fizică e la fel de necesară ca sensibilitatea artistică.
Concentrează-te pe un singur lucru odată. Concentrarea este abilitatea de a-ți canaliza toată energia la orice este prioritar la acel moment. Oricât de talentat ar fi un romancier și oricât de multe noi idei ar avea, nu poate să scrie nimic, dacă nu se concentrează doar pe un singur lucru și doar pe scris.
Ai încredere. Trebuie să crezi că ai această abilitate de a spune povestea, de a pune toate piesele de puzzle la locul lor. Fără această încredere, nu poți ajunge nicăieri. E ca în box. Odată ce ai intrat în ring, nu poți renunța. Trebuie să lupți până se termină meciul.
Observă lumea. Uită-te cu atenție în jurul tău și observă lumea, oamenii. Nu uita că a reflecta sau a observa nu e totuna cu a judeca sau a trage concluzii. E important să reții specificitatea unei situații, fără să judeci, fără să tragi concluzii pripite.
Du-ți cititorii într-o călătorie. În timp ce scriam la unul dintre romanele mele, mi-am dat seama că o poveste nu e ceva ce creezi, ci e ceva ce o scoți din tine, pentru că ea este deja acolo. Nu o inventezi, ci doar o scoți la suprafață. Pentru mine, povestea este vehiculul care duce cititorul undeva. Indiferent de informația sau de emoția pe care vrei să le transmiți, primul lucru este să urci cititorul în vehicul. Iar acest vehicul – povestea – trebuie să aibă puterea de a-i face pe oameni să creadă.
Luminează oamenii. Am un singur motiv principal pentru care scriu romane: să scot la iveală demnitatea sufletului omului și să pun o lumină asupra ei. Cred că este treaba romancierului să încerce necontenit să clarifice această unicitate a fiecărui suflet, prin poveștile pe care le scrie: povești despre viață și moarte, povești de dragoste, povești care îi fac pe oameni să plângă, să se înfioare de teamă sau să râdă în hohote. De asta continuăm zi de zi să născocim ficțiune cu seriozitate.
Talent și muncă. Eu sunt unul dintre scriitorii care susțin că talentul contează. Să ai în tine acea sămânță de talent e absolut vital, dacă chiar vrei să scrii romane bune. Asta e o metodă. Cealaltă e să muncești foarte-foarte mult și să exersezi în fiecare zi arta scrisului.
Evident, despre Haruki Murakami am mai scris pe blog, așa că dacă vrei să afli mai multe despre scriitorul nipon, ai putea foarte bine să citești și articolul de aici.